Imnul Regal al Romniei – „Trăiască Regele!”
(1866-1948)
„Trăiască Regele†a fost imnul care a oţelit de-a lungul a peste o jumătate de veac pe românii reuniţi sub Coroana României cu idealurile naţionale ale reîntregirii, în timpul Primului Război Mondial şi ale eliberării de către oastea eroică şi jertfitoare română, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi în toată durata istorică a Regatului României, de sub sceptrul Dinastiei Române, începând cu întâiul Rege Carol I, până la abolirea fără consultarea poporului, a monarhiei, la 30 decembrie 1947.
„Sunt ţări care nu ÅŸi-au schimbat imnul timp de sute de aniâ€, afirmă AlteÅ£a Sa Regală Principele Radu al României („Despre identitateâ€, 22 decembrie 2007). „De ce ar face-o? Ele nu au nimic de uitat. Noi, da. Un cântec este mai puternic decât noi, fiindcă este mai lipsit de apărare decât noi. El înmagazinează forÅ£a pentru că este o înÅŸiruire fragilă de note muzicale, care ne-a fost lăsată ca legământ.
Există o diferenţă între «Traiască Regele» ÅŸi Coca-Cola, iar importanÅ£a acestei diferenÅ£e o vom simÅ£i curând, când brand-ul de Å£ară nu va mai fi o «nostalgie a unor vremi apuse», ci o urgenţă naÅ£ională. Brand-ul de Å£ară este un instrument care se va aÅŸeza utilitar pe acelaÅŸi raft cu stema, cu imnul, cu steagul, cu ziua naÅ£ională ÅŸi cu una din feÅ£ele monedei euro (cealaltă faţă a monedei, ca ÅŸi bancnota, va face loc însemnelor europene)â€.
Imnul Regal a fost compus în anul 1862, de către Eduard Hübsch, compozitor ÅŸi violonist de origine germană, născut în Slovacia, în vremeea aceea, capelmaistru, la IaÅŸi. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română†de George Enescu. „Imnul Regalâ€, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regaleâ€, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveÅŸmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1 în catalogul creaÅ£iei sale.â€.
Denumit iniÅ£ial „MarÅŸ triumfal ÅŸi primirea steagului ÅŸi a Măriei Sale PrinÅ£ul Domnitorâ€, a fost intonat fără text o perioadă, pentru ca în anul 1884 să-i fie însuÅŸite versurile poetului naÅ£ional Vasile Alecsandri, ÅŸi să fie intitulat „Trăiască Regeleâ€. Există presupunerea că versurile au fost scrise în anul 1881, la data încoronării Principelui Carol I de Hohenzollern ÅŸi a ridicării Principatelor Române la rangul de Regat, moment al desăvârÅŸirii Unirii din 1859, dar certitudinea apariÅ£iei imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui ÅŸaizeci ÅŸi patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolÅŸevice, antimonarhice, „Zdrobite cătuÅŸeâ€, pe textul lui Aurel Baranga ÅŸi muzica lui Matei Socor.
„Trăiască Regele/ ÃŽn pace ÅŸi onor,/ De Å£ară iubitor/ ÅŸi-apărător de Å£ară!â€// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătuÅŸe în urmă rămân,/ ÃŽn frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte ÅŸi jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul.â€// sunt ale imnului de după căderea forÅ£ată a Monarhiei.
Istoria de cândva, de astăzi şi de mâine le cerne ambelor, ca şi celorlalte din valul expansiv al proletcultismului, bolşevismului şi comunismului, rezonanţa în adevăr a mesajului pe care îl poartă fiecare, despre măreţiile făptuite de şi pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau preşedinte, în republică sau monarhie.
ÃŽn toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica ÅŸi textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat ÅŸi răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „DeÅŸteaptă-te române!â€.
„Putem afirma cu mândrieâ€, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv ÅŸi apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de ÅŸase decenii, este o creaÅ£ie a plaiurilor moldoveneÅŸti, ambii creatori ai acestuia aparÅ£inând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generaÅ£ii din istoria Statului modern Român, cel mai luminos ÅŸi demn imn de stat pe care l-am avut vreodată.
Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noţiunii de Rege şi de Patrie, însoţite de o melodie exuberantă, aşternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un veritabil cântec naţional ce emană optimism şi mândria de a fi român.
Prin comparaţie, «Deşteaptă-te române», creat în 1848, într-o perioadă de aprigi frământări şi neîmpliniri naţionale, are ilustrat un mesaj învolburat al textului («somnul cel de moarte», «barbarii de tirani», «cruzii tăi duşmani», «să fim sclavi iarăşi» etc.). De asemenea construcţia apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat.
Omagiul adus ţării sale şi Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referinţă în creaţia enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste şi naivitate!
ÃŽncercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (…) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din Å£ara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani ÅŸi care mă face ÅŸi astăzi să-i regăsesc mireasma ÅŸi priveliÅŸtile.»â€.
„Însemne ale statalităţii ÅŸi identităţii noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) ÅŸi chiar întâlnirile oficiale au un caracter mai solemn, sunt mai mândre atunci când Regele este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă ÅŸi impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regaleâ€, afirmă AlteÅ£a Sa Regală Principele Radu al României („Loialitateaâ€, 29 august 2012).
Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea:
Trăiască Regele!
Trăiască Regele
ÃŽn pace ÅŸi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!
(Aurel V.Zgheran 29.07.2015)