Menu

Zbor / Alexandra Stănescu

Autor Alexandra Stănescu
15 ani – București
publicat 19.06.2018

Zbor de vacanță

Ma dau jos din tren și vacanța este gata. Christian, Dora ș bunica nu mai sunt…acum stând departe, într-un sat la marginea unui oraș îndepărtat, sorbind încet din ceașca de cafea, și, poate, amintindu-și și ei de scurtul zbor a doua vrăbiuțe.

Bucuria este, însă, că se au una pe alta și parcă nu-i așa de greu. Se sprijină una pe cealaltă în zborul nu atât de ușor spre casă, Și mai departe, când nu vor mai avea pe nimeni să le ajute.

Îmi place, involuntar, desigur, să îmi aduc aminte de momentele frumoase petrecute în „excursia” la Buhuși. și un mic punct din piept, sub aripa obosită de atâta zbor, parcă mă strânge, iar în colțul ochiului ce privește pe geam să nu-l vadă însoțitoarea de drum, s-a ivit un strop de apă dulce.

Încep să realizez că bunicii aveau dreptate și timpul chiar trece repede și 4 zile se duc într-o clipită. Și nu e timp…

Privesc câmpul ce odinioară îmi aducea aminte de excursiile cu caii și cei doi prieteni cu care făceam toate prostiuțele ce le enervau pe doamne. Îmi aduc aminte de cireșele pe care nu de mult, le culegeam tot cu ei, urcați pe garajul ocupat cu materialele lui Christian, dar pe care vara asta nu l-am putut folosi pentru a ne urca în pom.

Văd aceleași personaje în fiecare amintire și realizez, într-un târziu, de ce sunt mereu personaje până și în cele mai banale și prostești compuneri pentru școală e plăcut să îți amintești de persoanele dragi și să găsești confort în priviri bine cunoscute.

Aș vrea să vă pot spune că ne vom întoarce, iar zborul către „țările copilăriei” se va opri iar la destinația din Buhuși vara aceasta. Dar nu vă pot întrista deja, abia ați scăpat de fâlfâitul gălăgios al aripilor plimbându-se prin casă.

Cu drag și dor,
Alexandra

Leave a Reply